Sectorul 5 - Bucureşti

1. Monografie

Situat în partea de sud-vest a Bucureştiului, cu prelungiri în zona judeţului Ilfov, care conduc spre oraşele Giurgiu şi Alexandria, sectorul 5 se învecinează la est cu sectorul IV, la nord cu sectoarele I şi III şi la vest cu sectorul VI, desfăşurându-se pe o suprafaţă de 29 km², cu o populaţie de cca 270.000 de locuitori. ministiri

Pornind ca şi celălalte sectoare exact din centrul capitalei, respectiv din Piaţa Universitatii, sectorul V conturează şi el o parte din desenul unei flori cu şase petale, care se deschid spre toate punctele cardinale ale oraşului. Suprafaţa acestui sector, în care predomină relieful plat de câmpie este străbătut în zona sa nordică de o porţiune a râului Dâmboviţa, care avea pe malul ei drept Dealul Mihai Vodă (cunoscut şi sub numele de Dealul Spirei sau Dealul Arsenalului) unde îşi avea sălaşul zona istorică a capitalei dominat de străvechea mânăstire Mihai Vodă, monument emblematic al Bucureştiului. Alt relief pronunţat ce domină partea nordică a sectorului 5 este Dealul Cotrocenilor, odinioară acoperit de întinsele păduri ale Vlăsiei, de livezi şi de culturi bogate de viţă de vie, ce se prelungeau până spre Dealul Patriarhiei, Radu Vodă, Dealul Văcăreştilor şi actuala Şoseaua Viilor, alcătuind aşa numita Podgorie a Bucureştiului.

Politica agricola comuna

OBIECTIVE

PAC a fost politica comuna cea mai importanta si unul din elementele esentiale ale sistemului institutional al Uniunii Europene. Obiectivele sale sunt stabilite in articolul 39 al Tratatului de la Roma: cresterea productivitatii, garantarea unui nivel de viata echitabil populatiei din agricultura, stabilizarea pietelor, garantarea securitatii aprovizionarilor, asigurarea consumatorului cu provizii la preturi rationale. Acest articol recunoaste necesitatea de a tine cont de structura sociala a agriculturii si de inegalitatile structurale si naturale dintre diferite regiuni agrare, la fel ca si interesul in a efectua in mod gradual adaptarile oportune.

PRINCIPII SI CARACTERISTICI

Politica agricola comuna s-a creat in anii '70, in momentul in care Europa era deficitara in majoritatea produselor alimentare. Mecanismele sale s-au modelat pentru a rezolva aceasta situatie, functia sa principala fiind cea de a sprijini preturile si veniturile interne prin intermediul operatiilor de interventie si sistemelor de protectie frontaliere.earth and climate

Aceasta politica a contribuit pozitiv la cresterea economica si a reusit sa garanteze aprovizionarea consumatorului european cu o gama ampla de produse alimentare calitative la preturi rationale. Pana la jumatatea decadei anilor '90, PAC a fost, la mare distanta, politica comunitara cea mai importanta, in special din punctul de vedere al bugetului. Uniunea Europeana s-a convertit in primul importator si al doilea exportator de produse agricole la nivel mondial.

Totusi, sistemul, care raspundea cert la o situatie de deficit, a manifestat o serie de deficiente cand Comunitatea a inceput sa produca mari excedente la majoritatea produselor sale agricole. Munti de unt, lacuri de lapte si vin care trebuiau sa fie distruse pentru a nu intalni cererea interna sau externa. Au aparut tensiuni in relatiile cu terte tari, in special SUA, nelinisti pentru efectele pe care le aveau exporturile subventionate ale UE in pretul mondial si in prezenta proprie pe piata internationala. Costurile acestei politici au ajuns sa fie inacceptabile.

Astfel, la sfarsitul anilor '80 exista deja un acord generalizat din nevoia unei reforme.

In iunie 1992 Consiliul de Ministrii de Agricultura ai Uniunii Europene a adoptat formal reforma PAC, cea mai radicala din istoria sa. Aceasta reforma presupune o profunda reorientare a politicii agricole comunitare:

1. Preturile culturilor erbacee si a carnii de vita s-au redus la sfarsitul aproximarii lor cu cele ale pietei mondiale.

2. Pentru a evita disparitia agricultorilor, li se acorda, in functie de activitate plati compensatorii pentru reducerea preturilor de sprijin ale UE.

3. In cazul cerealelor si altor culturi erbacee, plata compensatiilor depinde in general de retragerea de pamanturi din productie ("prima set-aside"). Acest sistem a demonstrat ca este un instrument eficace de control al productiei. In sectorul carnii de vita, in ceea ce o priveste, platile primelor compensatorii sunt subiectul unor limite individuale sau regionale si se determina incepand cu o densitate de pastorit maxima pe hectar. In plus, se platesc prime suplimentare cand aceasta densitate este inferioara lui 1,4 unitati de vite pe hectar. Acest lucru scoate in evidenta puternicul impuls care se da extensificarii metodelor de productie.

4. In sfarsit, o importanta inovatie a noii PAC sunt mijloacele insotitoare, ce includ masuri agroambientale, forestiere si de pensionare anticipata. Aceste regimuri au deschis noi oportunitati agricultorilor, raspunzand in acelasi timp problemelor medioambientale si structurale ale UE.

Reformele radicale au permis UE sa raspunda obligatiilor in virtutea acordurilor Rundei Uruguay a GATT. Acordul, cu caracter reciproc, cerea o reducere de 20% (pe termen de 6 ani) din ajutorul intern acordat agriculturii, o reducere de 36% din cheltuielile bugetare destinata subventiei exporturilor si alte diminuari de 21% din volumul exporturilor subventionate.

Istoria vinurilor Milestii Mici

Istoria vinurilor Milestii Mici

Intreprinderea de Vinuri de Calitate „Milestii Mici” este amplasata in apropierea satului Milestii Mici, nu departe de capitala republicii, orasul Chisinau. Din cele mai vechi timpuri, locatarii acestui sat isi construiau case din piatra, dobandind zacamintele de calcar din galeriile subterane, situate in apropiere. Clima este moale, temperat-continentala, iernile sint scurte si blande, verile – calde si lungi, iar pantele si vaile satului Milestii Mici sunt scaldate de raul Isnovet. Toate acestea, umiditatea suficienta si zilele pline cu soare sunt factorii ideali care favorizeaza cultivarea soiurilor europene de vita de vie si coacerea reusita a strugurilor.

Trei factori primordiali s-au imbinat armonios pentru imbunatatirea si elaborarea produselor vinicole de elita de-a lungul istoriei crearii si fondarii Intreprinderii de Stat Combinatul de Vinuri de Calitate „Milestii Mici”: materie prima de inalta calitate pentru producerea vinurilor, vase tehnologice performante pentru pastrarea .Comuna Milestii Mici este unul dintre cele mai vechi sate moldovenesti, fapt confirmat de scrierile vechi din letopisete si cronici. Cercetarile arheologice au gasit aici ramasite ale diferitor epoci si culturi care dateaza incepand cu mileniul X-XI i.e.n. Preotul Emanuil Brihunet, protoireul bisericii „Sf. Nicolae” din satul Milestii Mici, fondata in 1870, a gasit in manuscrise vechi informatii despre sat care dateaza din 30 martie 1528.
Conform acestora, Voievodul Petru Rares daruieste cu deosebita onoare nepotului sau, Lascu-Voda,  trei sate, doua dintre care se aflau mai jos si unul mai sus de raul Isnovet. Lascu-Voda mai detinea si alte mosii. Unul dintre urmasii care s-a invrednicit sa mosteneasca aceste bunuri se numea Milea. Acesta, la randul sau, si-a invesnicit numele, dindu-i-l satului pe care l-a primit in dar si contribuind, fara sa stie, la dezvoltarea ulterioara a renumitei marci comerciale „Milestii Mici”.
Asadar, zacamintele de calcar se extrag de aici din cele mai vechi timpuri, toate lucrarile efectuandu-se manual pana in anii 60 ai secolului XX. Actualmente, galeriile subterane de la Milestii Mici incanta imaginatia oricui, intinzandu-si mladitele pana la suburbiile Chisinaului.
Intreprinderea a fost fondata in 1969 ca Sectie de Pastrare a Vinurilorde Marca in componenta sovhozului-fabrica „Moldova”. Primele stocuri de vin au fost aduse aici la sfarsitul anilor 60, iar rezultatele au fost, pur si simplu, impresionante. Umiditatea relativa (85-95%) si temperatura constanta (+12 – +14ºC) sunt conditii ideale care asigura pastrarea si maturarea adecvata a vinurilor sub pamant.
Cantitatile nu prea mari de vin (nu mai mult de 100 mii dal) erau pastrate in budane de stejar si cisterne emailate, in racoarea si linistea solemna a beciurilor de la Milestii Mici. Cu cit mai mult vinul este pastrat in astfel de conditii, cu atat mai mult isi imbunatateste calitatile sale organoleptice. Timp de mai multe decenii aici se aduc cele mai bune vinuri din Moldova si doar aici devin exceptionale vinuri de colectie si vinuri de calitate superioara.
Acest oras vinicol subteran are potentialul de producer ce se perfectioneaza in permanenta. An de an specialistii de la intreprindere selecteaza cele mai bune vinuri, desavarsindu-le calitatile gustative si proprietatile curative.

„Colectia de Aur” Milestii Mici”

„Milestii Mici” dispune de o colectie de vinuri, care a marcat o data si pentru totdeauna faima si prestigiul intreprinderii pe piata interna si pe arena internationala a vinurilor. In luna august a anului 2005 „Colectia de Aur” Milestii Mici a fost inregistrata in Cartea Recordurilor Guinness ca fiind cea mai mare colectie de vinuri din lume. Aici se pastreaza vinuri cu o vechime de zeci de ani. Circa 2 mln de butelii de vin se pastreaza in colectie, vinurile comercializandu-se atat in tara, cit si peste hotare.
Un sentiment adanc de recunostinta te cuprinde atunci cand realizezi cite generatii au lasat aici cate o particica din sufletul lor. La rascruce de milenii, te-nfiori la gandul ca in colectie se mai pastreaza vinuri din secolul trecut. Arhitectura in stil gotic si perfectiunea formelor amintesc de vechile temple grecesti.
La o adancime de 80 m, in casute-caze, in butelii acoperite cu praf, mucigai si panza de paianjen, vinurile isi duc linistite traiul de zi cu zi. Fiecare caza dispune de un pasaport pe care este indicat numarul cazei, denumirea vinului, anul recoltei strugurilor si anul depozitarii vinului in colectie.
Colectia isi imbunatateste stocurile in fiecare an, ceea ce va permite ca vinurile depozitate recent sa dainuiasca ani de-a randul, pentru ca urmasii nostri sa-si aminteasca cu respect de cei ce le-au dat viata.
Vinurile de colectie de la Milestii Mici sunt vinuri exceptionale, cel mai vechi vin datand din 1969. Rafinatele vinuri albe, cum ar fi „Milestscoe 1986”, „Dnestrovscoe 1984”, viguroasele vinuri rosii – „Cabernet 1986”, „Codru 1986”, „Negru de Purcari 1986” sau delicatele vinuri de desert – „Gratiesti1986 ”, „Auriu1986 ”, „Trandafirul Moldovei1986 ” sunt vinuri care reprezinta image-ul vinificatiei nu numai in Moldova, ci si peste hotarele ei.
Cea mai mare parte din export este destinata Rusiei; vinurile cu marca Milestii Mici se mai exporta si in SUA, Japonia, China, Marea Britanie, Grecia, Belarus, Ucraina, etc.
Vinurile din colectie sunt pastrate cu nespusa grija si atentie. Ca si omul, vinul are mai multe etape si varste, prin care trece, treptat, pentru a-si duce cu demnitate bunul sfarsit. Initial, vinurile sunt dadacite ca niste copii, mai apoi – educate ca niste adolescenti in perioada cand se prepara vinurile tinere.

Vinurile de calitate superioare sunt deja vinurile mature, bine structurate, dupa care urmeaza floarea varstei in care vinurile de colectie isi manifesta cu plenitudine calitatile organoleptice. Dupa cativa ani de maturare in colectie, vinurile dobandesc arome specifice, in care se-mpletesc duios nuante de vanilie, visina, coacaza neagra , flori de camp sau ciocolata.

Microclima care se creeaza in colectie (temperatura si umiditate constanta) nu fac decat sa imbunatateasca calitatile vinului. Buteliile au un design foarte special si o eticheta originala care imita harta oraselului vinicol subteran Milestii Mici. Unele caze din „Colectia de Aur” se dau in chirie, astfel cei interesati in mod deosebit de colectionarea vinurilor, au posibilitatea sa si le pastreze aici.

Vinuri care se produc in Milestii Mici

VINURI DE COLECTIE
Seci albe · Aligote 1984 · Dnestrovscoe 1984, 1986 · Feteasca 1987, 1990 · Sauvignon 1988 · Pinot 1990 · Traminer 1989 · Muscat 1988 · Milestskoe 1986 · Riesling 1986	Seci rosii Cabernet 1986 Codru 1987,1989 Negru de Purcari 1986 Rosu de Purcari 1987 Purpuriu de Purcari 1987	De desert albe Gratiesti 1986 TRandafirul Moldovei 1986 Auriu 1986	De desret rosii Cahor Ciumai 1986

VINURI DE CALITATE SUPERIOARA PASTRATE IN COLECTIE

Seci rosii Cabernet 1987 Codru 1987 Negru de Purcari1988 Rosu de Purcari 1987 Purpuriu de Purcari 1987

VINURI DE CALITATE SUPERIOARA
Seci albe Aligote 1991 Sauvignon 1988 Chardonnay  1992 Pinot 1991 Traminer 1988	Seci rosii Cabernet 1990 Codru 1987 Merlot 1989 Negru de Purcari 1987 Rosu de Purcari 1987 Purpuriu de Purcari 1989

VUNURI DE CALITATE SUERIOARA (SERIE NOUA)
Seci albe Sauvignon 1988 Chardonnay 1992	Seci rosii Cabernet-Sauvignon 1990 Merlot 1989 Codru 1987

VINURI DE CONCUM CURENT - SERIA "PASTRAT IN BUTOI"
Seci albe Sauvignon Chardonnay Pinot Rcatiteli	Seci rosii   Cabernet Merlor

VINURI SPUMANTE
Albe “Moldova de Lux” demisec, demidulece "Мuscatnoie  Igristoe"  brut, sec, demisec, demidulce	Rosii “Moldova de Lux” demisec, demidulce

Analiza sistemului de asezari in judetul Neamt

Analiza sistemului de asezari in judetul Neamt

1. Repartizarea teritorială a populaţiei

Distribuţia teritorială a populaţiei a înregistrat modificări importante în perioada 1992-2002 sub influenţa combinată a nivelului diferenţiat al sporului natural, al fluxurilor migratorii interne (unele generate de modificări în situaţia economică a unor regiuni, judeţe – desfiinţarea unor industrii etc.), precum şi a intensităţii migraţiei externe (în special prin plecarea unor persoane în străinătate la lucru).
Repartizarea pe regiuni statistice a populaţiei pe sexe evidenţiază faptul că la recensământul din 2002, ponderea populaţiei masculine în total populaţie se situează în jurul mediei pe ţară, ponderi peste media pe ţară fiind înregistrate în regiunile Nord - Est, Sud - Est (49,2%), Centru (49,1%), Sud - Vest (49%) şi Sud (48,9%); în regiunile: Bucureşti (47,1%) şi Vest (48,3%), ponderea este sub media pe ţară.
În ultimul deceniu, se constată tendinţa de scădere a ponderii populaţiei masculine în totalul populaţiei în toate cele 8 regiuni, dar mai accentuată în regiunile Vest (de la 48,9% la 48,3%) şi Nord – Vest (de la 49,4% la 48,8%). Aceasta s-a datorat, în special, scăderii ponderii populaţiei masculine din mediul urban.
În ceea ce priveşte populaţia de sex masculin din mediul rural, aceasta a cunoscut în ultimii 10 ani tendinţe diferite de la o regiune statistică la alta. Astfel, se constată creşterea ponderii populaţiei masculine rurale în regiunile Nord – Est (de la 49,8% la 50,0%) şi Sud – Vest (de la 49,1% la 49,3%), scăderea ponderii populaţiei masculine rurale în regiunile: Bucureşti (de la 49,8% la 49,4%), Sud (de la 49,4% la 49,2%), Nord – Vest (de la 49,7% la 49,5%) şi Centru (de la 50,1% la 50,0%). O situaţie similară cu cea înregistrată la recensământul anterior se constată în Vest şi Sud – Est, în aceste regiuni ponderea populaţiei masculine din mediul rural rămânând la nivelul anului 1992.
Comparativ cu datele recensământului anterior, numărul populaţiei a scăzut în toate judeţele, cu excepţia judeţelor Iaşi (+0,9%) şi Ilfov (+4,6%). O scădere semnificativă a numărului populaţiei s-a înregistrat în judeţele: Caraş-Severin (-11,4%), Hunedoara (-11,1%), Teleorman (-9,7%), Braşov (-8,5%) şi Mehedinţi (-8,0%).
Grupate după numărul populaţiei, un număr de 25 de judeţe aveau la recensământul din 2002 sub 500 mii locuitori (faţă de 22 judeţe în 1992), iar 7 judeţe aveau peste 700 mii locuitori (faţă de 9 judeţe în 1992). Din punct de vedere al repartizării pe medii, s-a înregistrat o uşoară creştere a ponderii populaţiei urbane, în ultimii 10 ani, în câteva judeţe: Alba, Dolj şi Ilfov. Aceasta se explică, pe de o parte, prin creşterea populaţiei urbane, iar pe de altă parte, prin schimbarea statutului unor localităţi (trecerea unui număr de 5 comune în categoria localităţilor urbane).
Populaţia urbană s-a diminuat, în special, în judeţele: Teleorman (cu 14,1%), Caraş-Severin (cu 13,3%), Neamţ (cu13,0%), Satu Mare (cu 12,4%), Bacău (cu 11,8%), Braşov (cu 11,2%), Vaslui (cu 10,8%) şi Hunedoara (cu 10,0%).
Judeţele cu cel mai ridicat grad de urbanizare, clasificate astfel şi în 1992, sunt: Hunedoara (75,9%), Braşov (74,0%), Constanţa (70,2%), Cluj (67,2%), Sibiu (65,8%), Brăila (64,1%).
Ponderile cele mai reduse ale populaţiei urbane se înregistrează în câteva judeţe, majoritatea din sudul ţării: Ilfov (10,2%), Giurgiu (29,8%), Dâmboviţa (29,4%), Teleorman (32,1%) şi Suceava (33,3%).
Populaţia rurală a cunoscut o creştere numerică într-un număr de 10 judeţe, în special în: Iaşi (+8,6%), Constanţa (+7,4%), Vaslui (+6,0%), Galaţi (+4,5%) şi Bacău (+4,1%).
Exceptând judeţele Iaşi şi Ilfov (a căror populaţie a crescut), în marea majoritate a judeţelor, densitatea populaţiei a scăzut faţă de recensământul precedent. Corelând cu judeţele a căror populaţie a cunoscut o reducere accentuată, rezultă că cele mai pronunţate scăderi ale densităţii populaţiei se înregistrează în Caraş-Severin, Braşov, Hunedoara, Teleorman, Satu Mare.
Judeţele cu densitatea cea mai ridicată a populaţiei sunt: Prahova (175,8 loc/kmp), Iaşi (149,6 loc/kmp), Galaţi (138,7 loc/kmp), Dâmboviţa (133,5 loc/kmp), Braşov (109,7 loc/kmp).
Cu densităţile cele mai mici au rămas judeţele: Tulcea (30,4 loc/kmp), Caraş-Severin (39,1 loc/kmp), Harghita (49,1 loc/kmp), Bistriţa-Năsăud (58,3 loc/kmp), Arad (59,5 loc/kmp) şi Covasna (59,9 loc/kmp).
Variaţiile teritoriale ale densităţii populaţiei îşi au explicaţia atât în evoluţia zonală diferenţiată a fenomenelor demografice şi a numărului populaţiei, cât şi în factori de natură economică, socială şi, nu în ultimul rând, de natură geografică (relief).