1. Monografie
Situat în partea de sud-vest a Bucureştiului, cu prelungiri în zona judeţului Ilfov, care conduc spre oraşele Giurgiu şi Alexandria, sectorul 5 se învecinează la est cu sectorul IV, la nord cu sectoarele I şi III şi la vest cu sectorul VI, desfăşurându-se pe o suprafaţă de 29 km², cu o populaţie de cca 270.000 de locuitori. ministiri
Pornind ca şi celălalte sectoare exact din centrul capitalei, respectiv din Piaţa Universitatii, sectorul V conturează şi el o parte din desenul unei flori cu şase petale, care se deschid spre toate punctele cardinale ale oraşului. Suprafaţa acestui sector, în care predomină relieful plat de câmpie este străbătut în zona sa nordică de o porţiune a râului Dâmboviţa, care avea pe malul ei drept Dealul Mihai Vodă (cunoscut şi sub numele de Dealul Spirei sau Dealul Arsenalului) unde îşi avea sălaşul zona istorică a capitalei dominat de străvechea mânăstire Mihai Vodă, monument emblematic al Bucureştiului. Alt relief pronunţat ce domină partea nordică a sectorului 5 este Dealul Cotrocenilor, odinioară acoperit de întinsele păduri ale Vlăsiei, de livezi şi de culturi bogate de viţă de vie, ce se prelungeau până spre Dealul Patriarhiei, Radu Vodă, Dealul Văcăreştilor şi actuala Şoseaua Viilor, alcătuind aşa numita Podgorie a Bucureştiului.
Istoria sectorului V este legată de vatra străveche a Bucureştiului, ale cărei vestigii arheologice atestă aşezări omeneşti încă din perioada paleoliticului. Mărturii ale unei civilizaţii preistorice descoperite în Dealul Mihai Vodă sau urmele culturii geto-dacilor de pe malurile Dâmboviţei, bisericile şi aşezămintele domneşti renăscute de atâtea ori din ruine, drumurile comerciale şi evoluţia târgului medieval până la crearea urbei moderne, toate acestea vorbesc de identitatea sectorului V, care, alături de perimetrul sectoarelor III şi IV, formează zona cea mai veche a Bucureştiului. Această zonă încărcată de istorie, supusă multor încercări şi urgii a fost marcată de pierderea sau dislocarea unor monumente de referinţă pentru memoria oraşului, ce ar trebui refăcute cu apă vie şi repuse pe piedestalul lăsat de străvechii lor ctitori.
Perioada de tranzitie prin care a trecut Romania intre anii memorabili pentru orice roman 1989 – 1990, si-a lasat amprenta destul de puternica si in sectorul 5 pe care l-a schimbat si l-a modelat dupa noile principii. Aceasta nu a tinut cont de dorintele cetatenilor si transforma sectorul 5 al orasului intr-un veritabil centru dezvoltator. Atat piata imobiliara cat si piata alimentara si cea textila au cunoscut o inflorire .
Cateva schimbari pe le vom auzi din gura oricarui trecator pe strazile vesele ale sectorului ar fi :
1. Modernizarea strazilor si redenumirea unora dintre ele ex. Str. Cilindrului – Str. Banu Maracine, Calea Rahovei, cunoscută drept Uliţa Calicilor sau Drumul Florăreselor.
2. Aprovizionarea cu alimente a exageratelor de multe chioscuri de cartier.
3. Asigurarea cu apa potabila a intregului oras cu statii de epurare.
Populatie – Populatia sectorului 5 este de aproximativ 270.000 de cetateni ce sunt repartizati in mod inegal in cele 6 cartiere ale acestuia: 13 Septembrie, Cotroceni, Salaj, Ferentari, Rahova, Ghencea. In timp ce Rahova conduce in topul celor mai aglomerate cartiere din sector, Cotroceni se situeaza pe ultimele pozitii.
Acest sector a cunoscut o crestere in evolutia numerica in principal din cauza preturilor mai scazute pe piata imobiliara insa in ultimii ani datorita constructiilor mall-urilor din Cotroceni – Wafi Mall sau Liberty Mall din Rahova apartementele si terenurile au crescut cu aproximativ 15% din costul normal.
Migratia externa a “strainilor” s-a facut resimtita in “cultura si traditiile” cetatenilor. Acest aspect a schimbat obiceiurile si modul de viata unora care s-au regasit mai mult in acest nou curent “strain”. Putem exemplifica prin a prezenta cateva cazuri : muzica ce a schimbat stilul vestimentar si atitudinea in principal a tinerilor; mancarea ce a schimbat modul de hranire si de gatire si lista continua. Sociologii sustin ca oamenii care locuiesc in zone urbane sufera schimbari in codul lor de valori, obiceiuri si comportament (de exemplu sunt mult mai independenti, anonimi, superficiali si competitivi decat cei de la tara).
Structura – Sectorul 5 este unul dintre cele 6 sectoare ale metropolei Bucuresti . Este localizat in partea de sud-est a orasului si este impartit in mai multe cartiere atat suburbane( ferentari, rahova ) cat si centrale (cotroceni ) .
Rahova - În urma industrializării capitalei, Calea Rahovei a devenit parte a unui sector industrial, cuprins între Arsenalul Armatei din Dealul Spirii şi Şoseaua Panduri şi delimitat de Gara Filaret şi Cotroceni. Aici erau concentrate cel puţin 20 de întreprinderi industriale care produceau diverse bunuri, ca: bazalt artificial, sticlărie, încălţăminte, bere, metalurgie, frânghii, chibrituri etc. În această zonă a fost ridicată Fabrica de Spirt Bragadiru, cunoscută mai târziu ca fabrică de bere. Înainte de izbucnirea Primului Război Mondial, zona se dezvoltase destul de mult, fiind înfiinţate Marile Antrepozite Comunale, Fabrica de Încălţăminte Millet, Fabrica de Ulei Phoenix, Fabrica de Chibrite şi Timbre etc., iar în perioada interbelică aici se găsea Metalurgia Rahova.
După 1950, cartierul a intrat în declin, pe de o parte din cauza faptului că, în acel moment, era cea mai îndepărtată zonă faţă de centrul oraşului, căreia îi lipsea infrastructura, iar pe de altă parte din cauza existenţei aici a Penitenciarului Rahova. Până în 1980, teritoriul era ocupat de case mici, specifice cartierelor marginaşe capitalei.
În anii '80, cartierul cunoaşte o transformare radicală, datorată în principal construirii Centrului Civic şi Casei Poporului (Palatul Parlametului de astăzi), ce a presupus demolarea parţială a clădirilor aflate pe Dealul Arsenalului şi distrugerea aproape în totalitate a cartierului Uranus. Înainte de începerea lucrărilor de sistematizare şi construire a blocurilor actuale, zona era deservită de circa 130 de artere de circulaţie, majoritatea pietruite şi fără utilităţile necesare. După 1980, cartierul a trecut pritr-o restructurare majoră. Ţinând cont de faptul că, în momentul sistematizării, nu exista niciun spaţiu de agrement, pe o suprafaţă de aproximativ 3 ha a fost amenajat actualul parc Sebastian.
13 Septembrie
13 septembrie este un cartier situat în sectorul 5 al Bucureştiului, în partea de sud, aproape de centrul Capitalei. Zona 13 septembrie este delimitată la est de Bdul Libertăţii, la vest de Drumul Sării, la nord de Palatul Parlamentului şi Piaţa Răzoare, iar la sud de Piaţa Chirigiu.
Numele cartierului vine de la cea mai importantă stradă din zonă: Calea 13 septembrie, numită astfel pentru că, pe13 septembrie 1848, pompierii români conduşi de căpitanul Pavel Zăgănescu s-au luptat pe dealul Spirii, situat la acea vreme în apropierea Bucureştiului, cu trupele otomane conduse de Kerim Paşa. Turcii veniseră să înăbuşe Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească. În mod surprinzător, românii au reuşit să respingă atacul, iar ziua de 13 septembrie a devenit Ziua Pompierilor.
În cartierul 13 septembrie, care este considerat ca fiind una dintre zonele „bune" ale Capitalei predomină blocurile, dar sunt şi case. Printre cele mai importante instituţii din cartier se numără Casa Poporului şi Spitalul Panduri.
Tot aici este şi Hotelul Marriott, unul dintre cele mai luxoase din Bucureşti. În cartierul 13 septembrie se poate ajunge uşor din orice zonă a Bucureştiului, însă doar cu ajutorul transportului de suprafaţă (autobuze, troleibuze, tramvaie, metrou uşor).
Apartamentele din cartierul 13 septembrie sunt printre cele mai noi din Bucureşti, fiind construite la sfârşitul anilor 80. Atunci a fost remodelat centrul Bucureştiului pentru realizarea unui nou centru civic. Blocurile cu 8 sau 10 etaje ridicate de-a lungul marilor bulevarde din zonă, inclusiv 13 septembrie, au apartamente foarte spaţioase, cu 2 sau 3 camere.
Multe dintre aceste locuinţe au fost terminate după 1990 şi au fost recompartimentate şi utilate de către proprietari conform propriilor aspiraţii.
Cotroceni
Cartierul Cotroceni se află în sectorul 5 al Capitalei, în partea de vest a municipiului Bucureşti, dar foarte aproape de centru. Cartierul se întinde de la Dâmboviţa, din faţa Operei, până la Grădina Botanică şi Palatul Cotroceni, fiind delimitat de strada Dr. Staicovici, de şoseaua Panduri, dar şi de Facultatea de Medicină Veterinară.
Construirea Cartierului Cotroceni a început o dată cu venirea regelui Carol I şi ridicarea Palatului Regal în jurul Mănăstirii Cotroceni. Mai târziu, aici au fost ridicate mai multe case de locuit pentru personalul regal, în special cel militar. Cu trecerea anilor, cartierul s-a întins în jurul zonei prezidenţiale a Palatului Cotroceni. În timp, cartierul s-a dezvoltat ca o zonă foarte cochetă, deşi nu neapărat de bogătaşi. Aici au locuit artişti precum Ion Minulescu, Marin Preda, Ion Barbu sau Liviu Rebreanu. Cotroceniul este unul din cele mai verzi cartiere. E un cartier unde nu găseşti blocuri. Aşa se face că zona păstrează încă un aer distins, dat de construcţiile elegante, din perioada interbelică, dar şi de Grădina Botanică şi Palatul Cotroceni. În cartier sunt câteva parcuri importante: Romniceanu, Eroilor, Operei şi Academiei.
În cartier există o piaţă, improvizată, ce-i drept, lângă economatul lui Vanghelie, un supermarket, multe grădiniţe particulare şi două şcoli. Plus Facultatea de Medicină „Carol Davila" şi Academia Militară. Tot în cartierul Cotroceni se află şi Spitalul Municipal, precum şi o mulţime de cabinete veterinare particulare. În curând, în zonă se deschide Cotroceni Park, cel mai mare mall din Capitală. Cartierul dispune de toate utilităţile necesare (apă, canalizare, gaze, telefon, internet). Străzile sunt în stare bună, iar cele mai multe dintre ele au nume de doctori (Pasteur, Davila).
Cartierul Cotroceni are o mulţime de avantaje. În primul rând, e curat, liniştit şi are multe spaţii verzi, cel mai important dintre acestea fiind chiar Grădina Botanică. Apoi, de aici ajungi repede cam oriunde. Staţia de metrou Eroilor este la o aruncătură de băţ, iar autobuzele şi troleibuzele care traversează cartierul fac legătura cu orice zonă a Capitalei. Alte atuuri ale cartierului care găzduieşte Palatul Prezidenţial sunt stadionul Cotroceni şi Arenele BNR unde poţi juca tenis, fotbal, ping pong, baschet, aerobic. În centrul complexului există şi un hotel cu circuit închis, pentru sportivi, dar şi un restaurant.
La capitolul „dezavantaje" nu prea ai ce spune. Poate doar că e un cartier de oameni bătrâni, cu case vechi, unele neîngrijite, străjuite de copaci imenşi, unii fiind chiar protejaţi prin lege. Tot aici intră şi discuţia despre preţuri. Deoarece Cotroceniul este un cartier select, unde chiriile pornesc de la aproximativ cinci sute de euro pentru o garsonieră în vilă.
Fără doar şi poate, cel mai important obiectiv din cartier este Palatul Cotroceni, care este şi muzeu, dar şi reşedinţa preşedintelui României. Istoria acestui loc începe în anul 1679, când domnitorul Ştefan Cantacuzino a construit pe dealul Cotrocenilor o mănăstire. Peste mai bine de 200 de ani, în 1888, Carol I al României a ridicat în incinta mănăstirii un palat care să-i servească drept reşedinţă în Bucureşti. Planurile palatului au fost realizate de ahitectul Paul Gottereau în stil clasic veneţian. Mai târziu, arhitectul român Grigore Cerchez a reconceput aripa nordică ân stil naţional romantic. Din păcate, în 1984, Nicolae Ceauşescu a dispus demolarea bisericii construite de Ştefan Cantacuzino, iar acest lucru s-a întâmplat într-o singură noapte.În prezent, fundaţia bisericii este conturată cu plăci de marmură. Din anul 1991, aripa veche a palatului Cotroceni a devenit Muzeul Naţional Cotroceni, printr-o hotărâre guvernamentală.
In cartierele Rahova, Ferentari, caracterizate de o populatie destul de densa, dar cu venituri scazute, se regasesc magazine din retele autohtone, de tip economat, sau Ethos. Pentru aceste cartiere cred ca a contat mai mult criteriul atractivitate (ca piata zonala). Foarte representative, economatele au fost construite de catre primarul sectorului – domnul Marian Vanghelie. Scopul construirii lor a fost acela de a oferi publicului preturi mai reduse si marfa proaspata. Au fost construite pana in momentul de fata 4 economate – Cosbuc, Cotroceni, Rahova si Ferentari.
Parerile oamenilor au fost impartite in vederea successului detinut de aceste economate. In timp ce uni sunt multumiti de prestatia lor alti sunt total indignati, plangandu-se de preturile mult mai ridicate decat la un alt magazin normal si chiar de calitatea marfii; din aceasta cauza si vanzarile au scazut si nu o data au fost aceste economate in pragul falimentului. Primarul insa a decis sa “le salveze” mai dandu-le o sansa de fiecare data cand a fost nevoie investind in ele sume impresionante. Cu toate acestea numele lor inca rasuna pe piata supermarketurilor.
Un alt element reprezentativ sectorului 5 sunt vestitele vanghelioane – organizate de primarul Marian Vanghelie de unde le revin si numele. Acestea sunt niste petreceri organizate de regula in complexul Romexpo in cinstea cetatenilor cu ocazia revelionului.
Itinerar
Cu o rezonanta aparte la urechile multor cetateni ai Bucurestiului, sectorul 5 gazduieste unele dintre cele mai importante si frumoase monumente ale orasului.
Dupa ordinea importantei cel dintai de mentionat ar fi Palatul Parlamentului - o scurta descriere a lui si cu siguranta oricine ar fi impresionat - Conform Cărţii de Recorduri Guinness, Palatul Parlamentului este cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil din lume, cea mai scumpă clădire administrativă din lume şi cea mai grea clădire din lume, intrând de trei ori în cartea recordurilor. Măsoară 270 m pe 240 m, 86 m înălţime, şi 92 m sub pământ. Are 12 nivele la suprafaţă şi alte 8 subterane. In fata Palatului Parlamentului se deschide Piata Constitutiei (serveste ca loc de desfasurare pentru spectacole, defilari, sarbatoriri) din care porneste apoi bulevardul Unirii (fost Victoria Socialismului), pe care Ceausescu l-a dorit mai lat decit Champs Elysees. Intreaga artera este presarata cu fantini mai mari sau mai mici, bogat ornamentate in piatra. Salile din Palatul Parlamentului: Intrarea 13 Septembrie, Sala Drepturilor Omului, Galeria de Onoare si holul intrarii Oficiale, Sala Nicolae Balcescu, Sala Nicolae Iorga, Sala Alexandru Ioan Cuza, Sala Ion I. C. Bratianu, Sala Tache Ionescu, Sala C.A. Rosetti, Sala Unirii.
Palatul Cotroceni - Palatul Cotroceni a fost destinat sa reprezinte resedinta principilor mostenitori ai Regatului Romaniei, Ferdinand si Maria. A fost construit intre 1893 - 1895 de arhitectul francez Paul Gottreau. Palatul a fost extins in secolul al XX-lea, in cateva randuri, cele mai importante refaceri fiind realizate in perioadele 1900 - 1910 si 1915 - 1925; Dupa 1977, palatul a fost folosit de fostul dictator Nicolae Ceausescu drept casa de oaspeti. Din 1991, constructia a devenit resedinta oficiala a Presedintelui Romaniei. Tot de atunci, Muzeul National Cotroceni a fost deschis pentru public. In incinta imprejurimii se afla Manastirea Cotroceni – ce a fost ridicata in anul 1679 de catre domnul Şerban Cantacuzino pe dealul Cotrocenilor. Biserica şi anexele mănăstireşti au fost ridicate în decurs de doi ani. Opera lui Şerban Cantacuzino a fost continuată de Constantin Brâncoveanu, care a poposit adeseori la mănăstire.
Palatul Bragadiru - a fost construit in 1905 ca un loc de recreere pentru muncitorii de la fabrica de bere si cuprindea sala de bal, care functiona si ca sala de teatru sau de concerte, o biblioteca, gradina de vara si terasa. Palatul Bragadiru este o impresionanta cladire nu numai prin marime, cat si prin arhitectura si decoratii. Palatul Bragadiru, supranumit si Colosseum, ramane una dintre cele mai impunatoare si mai impresionante constructii ale Bucurestiului.
Opera Nationala Bucuresti - este una din cele patru Opere naţionale din România, fiind cel mai mare teatru liric al ţării. Cu o capacitate de 2200 locuri aceasta a fost ridicată în 1953, după planurile arhitectului Octav Doicescu,, sub denumirea de Teatrul de Operă şi Balet.
Grădina Botanică "Dimitrie Brândză" a Universităţii din Bucureşti, numită după fondatorul ei, Dimitrie Brândză, este situată în cartierul Cotroceni din Bucureşti, România. Acoperă o suprafaţă de 17,5 hectare (inclusiv 4.000 m² de sere) şi are peste 10.000 specii de plante.
Din categoria parcurilor sectorul 5 se poate mandri cu un parc in adevaratul sens al cuvantului frumos – Parcul Cismigiu. Grădina Cişmigiu este cea mai veche grădină publică din Bucureşti. Este aşezată în centrul oraşului, are o suprafaţă de circa 16 hectare, este amenajată în genul parcurilor engleze şi are mai multe intrări: două prin bulevardul Regina Elisabeta, două prin bulevardul Schitu Măgureanu, una prin str. Ştirbei Vodă. Gradina a fost inaugurata in 1854 cand a fost terminata complet suprafata sa fiind si marita. Parcul Cismigiu cuprinde si o intinsa gradina franceza in vest, Rondul Scriitorilor si Rondul Roman precum si o gradina de trandafiri (in nord), trei lacuri pe unul din ele aflandu se si o insula si un debarcader unde se pot inchiria barci de agrement.
Alte parcuri: Eroilor, Romniceanu, Sebastian, Academiei, Operei.
Personalitati
Primul loc ii este rezervat primarului sectorului – Marian Vanghelie - Nascut pe 28 februarie 1968, la Bucuresti, Vanghelie este casatorit de la varsta de 18 ani cu Charlotte, pe care a cunoscut-o in adolescenta, si au un baiat, Alexandru. A intrat in politica alaturi de Miron Mitrea si a avut o ascensiune rapida in PSD.
au locuit artişti precum Ion Minulescu, Marin Preda, Ion Barbu sau Liviu Rebreanu.
Carol Davila ( n.1828 Parma - d.24 august 1884 Bucureşti) a fost medic şi farmacist român de origine italiană, născut în Parma, cu studii în Germania şi Franţa. A venit încă din 1853 în Bucureşti, invitat de domnul Barbu Ştirbei, pentru a organiza serviciul sanitar. A contribuit fundamental la organizarea învăţământului medical din România. A fost profesor de chimie la Universitatea din Bucureşti. În 1860 a fost ridicat la rangul de general. A organizat serviciul românesc de ambulanţe, care s-a distins apoi în timpul Războiului de Independenţă. Modelează viaţa medicală sub patru domni, dintre care trei îi devin prieteni.
